Mie imi place mitul conform caruia barbatii n-au sentimente! Ca atare, cand un prieten mascul mi se destainuie cu detalii despre sentimentele sale, in urma unei despartiri de o femeie…cum sa zic..nu prea ma simt in largul meu!
Daca increderea mea in mitul de care ziceam mai sus va fi daramata, eu raman fara orientare! Sa lasam mitul sa traiasca! E un fel de GPS al dragostei - gen, femeile iubesc, barbatii, nu!
Ma rog, fiecare intelege cum vrea, nu vreau sa subestimez niciun barbat, insa eu vorbesc cel putin de o diferenta de gandire referitoare la sentimente; o femeie care iubeste un barbat se vede automat nevasta-sa, chit ca se cunosc doar de 2 saptamani, in schimb un barbat se gandeste cum sa faca sa o bage mai repede in patul sau..si poate abia apoi sa se inchege vreo relatie mai serioasa.. Nu zic ca o varianta e corecta si alta nu..
Asadar, cand am auzit azi “am terminat-o cu ea! a durut putin, dar a trecut”.. a fost ca si cand un cutit cu lama lata m-a racait undeva pe creier (asa cum face bunica de Craciun cand curata matele de porc pentru carnati)..
Sa fie clar, nu-mi place cand barbatii spun chestii d-astea muieresti, “a durut” nu exista in vocabularul barbatului 2011, aproape ca nu mai exista nici in cel al femeii.. Eu ma lupt aici(șa) zilnic cu impulsuri de genul asta si vine un barbat sa-mi confirme ca e ok sa faci asta? Nuu!
Si tu ai impresia ca in doua saptamani…? Sau esti ceva mai serioasa si mai obiectiva? Patu-i pat, casa e casa (are si pat!)
sunt femeie, sunt sentimentala, deci si eu ma visez nevasta, ma vad crescandu-i copiii si traind “happily ever after”…Dar in acelasi timp gandul asta imi provoaca greata, imi vine sa-mi dau palme sa ma trezesc la realitate, pentru ca in realitate nu se intampla asa! Incerc sa ma limitez doar la “patu-i pat” cum ai zis tu…si sa-mi amintesc de ce a zis Anais Nin : “daca n-as avea sentimente, as putea deveni cea mai inteligenta femeie de pe pamant”
Uite, eu te contrazic. E ok să doară. face parte din procesul de vindecare. Ştii, nu ştiu dacă e vorba doar de sentimente sau doar de puterea obişnuinţei, dar se schimbă ceva. Şi îţi ia ceva vreme până să te dezeticeşti, şi să înţelegi ce se intâmplă. Nu devii mai puţin bărbat dacă recunoşti că doare. Nu jeleşti, înduri cu demnitate. Dar nu îţi ştirbeşte statutul de bărbat.
Esti tu destul de curajos incat sa recunosti asta! Stiu ca asa e, doar e omenesc, insa eu ziceam ca nu vreau sa fie daramat mitul cum ca barbatii nu sufera.. Majoritatea au o atitudine misogina dupa incheierea unei relatii, iar noi femeile avem arme pentru lupta asta; in schimb, daca se intampla contrariul, ca un barbat sa fie sincer, pe mine ma dezarmeaza, raman fara replica..
Ma bucur ca mai exista barbati sinceri si cum am spus deja, curajosi – sigur femeia de langa tine e fericita!
Tot timpul am recunoscut că le-am iubit pe toate. Măcar puţin, o fărâmă, acolo, şi le-am iubit, pentru câteva secunde. Din păcate, nu e cea mai sănătoasă atitudine, şi lângă mine nu e nimeni. De foarte multă vreme. Astea sunt riscurile, dar nici să fiu ipocrit să un om de rând nu mi-ar plăcea. Dacă totuşi ştii pe cineva, trimite-o la mine. Am uşa deschisă, şi mult de dat
)
sau un o de rand*
sau un om de rand*
“am terminat-o cu ea! a durut putin, dar a trecut” poate se referea la sex
) hihi cu sensul asta, gata, trecem din nou in normalitate 
ps: dar a zis “putin”
asta mai atenueaza din acel “durut”. si pe urma a zis si “a trecut”. asta e echivalent cu o julitura 
Mda, poate ca da…uite ca la asta nu m-am gandit! Poate ca el n-a inteles cu tot atata profunzime ca mine ceea ce a spus! Poate ca a spus ca a fost doar o julitura…
Explicatia ta de barbat m-a luminat!